Citiți tot
Ce este sămânţa de lucernă certificată?
De unde cumpărăm sămânţă de lucernă certificată?
Greșeli ce trebuie evitate când înființăm o cultură de lucernă
Lucerna este planta care dă cea mai mare cantitate de proteină brută pe unitatea de suprafață (1980kg/ha) și 18-20% proteină brută în substanță uscată, cu 50% mai mult decât la soia și 60% mai mult decât la porumbul boabe. Acestea sunt doar câteva dintre atuurile care fac din cultura de lucernă una din cele mai profitabile culturi agricole.
Datorită acestui lucru multă lume se gândește să cultive lucernă, o parte din ei fiind la prima experiență de acest gen. Pe cât este de profitabilă, sunt câteva greșeli ce ar trebui evitate pentru că această cultură să nu aducă pierderi importante celor ce decid să o îmbrățișeze.
Greșeala numărul 1 ce trebuie evitată este alegerea zonelor de cultură pentru lucernă. Sunt de evitat zonele cu altitudini înalte, stâncoase, solurile cu un grad ridicat de eroziune.
Greșeala numărul 2 este alegerea terenurilor cu soluri slab fertile și cu pH-ul acid. Înainte de a înființa cultura se recomandă efectuarea unei analize de sol pentru a determina calitatea acestuia.
Greșeala numărul 3 este pregătirea patului germinativ și tehnica de semănat. Marunțirea bună a solului, tasarea înainte de semănat, precum și reglarea atentă a adâncimii de semănat (1 – 1,5 cm) sunt detalii hotărâtoare în reușita cultivatorilor de lucernă.
Greșeala numărul 4 este nesupravegherea culturii după răsărire. Dacă nu aplicați tratemente cu insecticide, fungicide și ierbicide la momentul potrivit veți fi surprins să vedeți că plantele de lucernă vor dispărea de pe câmpurile dumneavoastră.
Greșeala numărul 5 o fac de obicei fermierii foarte experimentați în alte culturi agricole, mai puțin lucernă, care tratează lucrurile superficial și nu se informează suficient despre regulile de bază pentru înființarea acestei culturi. În cazul acestora avem rugămintea:
„Dragi colaboratori, consultați oamenii specializați în această cultură, iar noi suntem la dispoziția dumneavoastră.”
Să înțelegem mai bine fenomenul de dormanță la lucernă
Dormanţa la lucernă este dată de înălţimea plantei la 25 de zile după coasă, la cultura înfiinţată în primăvară.
Pentru a determina gradul de dormanţă se foloseşte un sistem de notare de la 1 la 11. Varietăţile cu dormanţă 1 sunt cele mai dormante iar cele cu dormanţă 11 sunt cele mai puţin dormante.
Soiurile cu dormanţă mare depăşesc cu uşurinţă iernile grele şi supravieţuiesc la temperaturi scăzute dar nu excelează la capitolul producţie de furaj.
Soiurile mai puţin dormante realizează producţii mari de furaj, materializate printr-un număr mai mare de coase, în schimb nu sunt foarte rezistente la îngheţ.
Pentru climatul din România după mai mulţi ani de cercetări s-a ajuns la concluzia că soiurile cu dormanţa cuprinsă între 4 şi 5 sunt cele mai eficiente. Acest interval asigură un echilibru bun între producţia de furaj şi rezistenţa la temperaturi scăzute.
Sprijin cuplat pentru cultura de lucernă
Pentru toţi cultivatorii de lucernă este important de ştiut că se pot obţine subvenţii cuprinse între 55 si 100 euro pe hectar, în contul sprijinului cuplat. Aceste sume vor creşte etapizat până în anul 2020.
Ce trebuie făcut ca să beneficiem de aceşti bani?
Să facem dovada că producţia obţinută va fi consumată in cadrul fermei prin intermediul animalelor proprii.
Daca ferma nu deţine parte zootehnică, vom încheia contracte cu alte ferme zootehnice sau cu procesatori de lucernă.
Să nu uităm de pachetul de înverzire, unde putem primi alţi 53 de euro per hectar. Acest pachet este valabil pentru toţi cultivatorii cu o suprafaţă mai mare de 15 hectare cultivate, din care 5% trebuie sa fie reprezentată de culturi verzi, în care intră şi lucerna.
Dacă luăm în calcul şi plata unică pe hectar în cuantum de 77 de euro, vom totaliza o sumă de 185 de euro pentru un hectar cultivat cu lucernă.