Cele mai bune informații despre lucernă le găsiți aici!

De unde cumpărăm sămânţă de lucernă certificată?

Prima pagină » Informații despre lucernă » plantare lucernă

Avantajele soiurilor românești de lucernă: Dobrogea, Valahia, Mădălina, Sandra, Mihaela și Roxana

„Lucerna este o plantă foarte veche pe pământ. A fost adusă la noi, din alte ţări, departe de aci, spre răsărit, unde ea creşte sălbatecă, aşa cum cresc la noi muştarul şi ovăzul sălbatec. Lucernei îi prieşte bine în ţara noastră ca şi în toate ţările din spre Miazăzi. Cu toate că la noi iernile sunt cam friguroase, ea, dacă are destulă căldura vara -cum la noi în totdeauna are- merge de minune. Deci unul din bunurile acestei plante, este că îi prieşte mai pretutindeni în ţara noastră.”

A.Carabella-Giurgiu – „Tot ce se poate spune despre lucernă”, 1910

Cu o tradiţie de peste un secol şi jumătate, cultura lucernei ocupă un loc fruntaş în ţara noastră. Alegerea soiului de lucernă reprezintă un detaliu extrem de important în ecuaţia culturii de lucernă. Soiurile de lucernă româneşti au demonstrat de-a lungul timpului un potenţial productiv superior datorită adaptării lor la condiţiile climatice din România. Rezistenţa mare la secetă şi la ger dar şi cantitatea mare de furaj recoltată sunt doar câteva însuşiri care recomandă soiurile autohtone.

Soiurile de lucernă descrise mai jos reprezintă pariul nostru pentru o cultură de succes.

MĂDĂLINA

  • Este un soi de lucernă obţinut de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea,omologat în România şi Rusia.
  • Are o plasticitate ecologică foarte mare fiind adaptat la diferite condiţii de cultură.
  • Se cultivă în zone cu terenuri arabile însorite, cu soluri profunde, permeabile şi bine aerate din Câmpia Română, Lunca şi Delta Dunării, Câmpia Transilvaniei, Câmpia de Vest inclusiv Câmpia Banatului dar şi zone mai înalte.
  • Furajul se utilizează ca masă verde, fân dar şi siloz.
  • Potenţialul de producţie este ridicat ( 12 – 21 t/ha S.U. şi 60 – 110 t/ha masă verde).
  • Producţia maximă se obţine în condiţii de irigare.

SANDRA

  • Este un soi semiprecoce cu rezistenţă la secetă.
  • Este un soi cultivat cu succes atât în zona de câmpie cât şi în zona de podiş a ţării noastre.
  • Are o durată de exploatare îndelungată, de 4 – 5 ani.
  • Planta dezvoltă un raport favorabil frunze/tulpini. Valoarea nutritivă a furajului este mare, la fel ca şi potenţialul productiv (12 – 15 tone /hectar în tehnologia clasică şi 16 – 19 tone/hectar în tehnologia intensivă).
  • Furajul este utilizat su formă de fân, masă verde sau siloz.

În condiţii favorabile se poate obţine o cantitate de sămânţă de 500 – 780 kg la hectar.

MIHAELA

  • Soiul de lucernă Mihaela se caracterizeaza prin calitate, producție și adaptabilitate mare.
  • Se cultivă pe un areal extins în majoritatea zonelor de câmpie din Romania datorită rezistenței mari la secetă și ridicate din vară.
  • Fânul are însuşiri deosebite:
  • 19,85% proteină
  • 1450 kcal / kg S.U.
  • 71% digestibilitate
  • Mihaela este un soi cu o toleranţă bună la veştejirea fuzariană (Fusarium oxysporum).
  • Inflorescenţa este de formă oval globulară, florile sunt de culoare albastru – violet.
  • Are perenitate bună şi este recomandat pentru cultura în amestec cu graminee perene.
  • Sămânţa are masa a 1000 de boabe cuprinsă între 2 şi 2,2 grame.

ROXANA

  • Este un soi de lucernă românesc ce se cultivă cu preponderenţă în zona de câmpie, dar cu rezultate bune şi în zona colinară.
  • Are rezistenţă mare la temperaturi scăzute fără strat de zăpadă. Soiul prezintă un foliaj bogat şi conţinut ridicat în proteină.
  • Cantitatea de fân este estimată între 14-20 tone la hectar.
  • Furajul are următoarele însuşiri:
  • Proteină brută: 19,68% din S.U.
  • Coeficient de digestibilitate : 72%
  • Unităţi nutritive 0,95 U.N. / kg S.U.
  • Sămânţa obţinută la hectar este cuprinsă între 400 – 800 kilograme în condiţii optime.
  • Are o bună capacitate de regenerare după coasă.

DOBROGEA

  • Potenţial ridicat de producţie;
  • Rezistenţă la secetă;
  • Regenerare rapidă.

Acest soi nou creat este rodul colaborării dintre Patru Agro şi Catedra de Plante Furajere de la USAMV Bucureşti. Soiul se află în testare în anul 3 la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) din România. Testările au urmărit productivitatea soiului dar şi alte însuşiri extrem de importante precum capacitatea de regenerare, rezistenţa la secetă, rezistenţa la cădere şi rezistenţa la boli. Rezultatele pozitive obţinute in câmpurile de testare certifică calităţile superioare ale soiului.

Însuşiri biologice de bază ale soiului Dobrogea obţinute în reţeaua ISTIS în anul 1 (2016)

SoiulVigoarea de creștere (note)Rezistență la secetă (note)Rezistență la cădere (note)Rezistență la boli (note)
Martor2333
Dobrogea2113

Soiul Dobrogea se face remarcat printr-o rezistenţă mare la secetă şi la cădere. Rezistenţa maximă la secetă în anul 1 diminuează riscurile fermierilor la înfiinţarea unei culturi de lucernă în anii secetoşi, când lipsa apei poate fi un factor determinant pentru reuşita acesteia. Însuşirile biologice în anul al doilea al soiului Dobrogea îl face remarcat şi din punct de vedere al capacităţii de regenerare, dar şi al celorlalte insuşiri biologice, aspecte care în final se reflectă în sporurile superioare de producţie.

Rezultatele din anul 2 (2017)

SoiulCapacitatea de regenerare (note)Rezistență la secetă (note)Rezistență la cădere (note)Rezistență la boli (note)
Martor3333
Dobrogea1222

Rezultatele din anul 3 (2018)

SoiulCapacitatea de regenerare (note)Rezistență la secetă (note)Rezistență la cădere (note)Rezistență la boli (note)
Martor2433
Dobrogea1222

Sistemul de notare: 1 – foarte bun, 3 – bun, 5 – mediu, 7 – slab, 9 – foarte slab.

VALAHIA

  • Varietate adaptată condițiilor de creștere locale;
  • Furaj de calitate;
  • Procent ridicat de proteină;
  • Digestibilitate mare.

Soi nou de lucernă creat în colaborare cu Departamentul Știinţele Plantelor din cadrul Facultății de Agricultură de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti şi cu suportul tehnic al firmei Patru Agro. Soiul s-a aflat în testare la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) din România.

Însuşiri biologice de bază ale soiului Valahia obţinute în reţeaua ISTIS în anul 1 (2018)

SoiulCapacitatea de regenerare (note)Rezistență la secetă (note)Rezistență la cădere (note)Rezistență la boli (note)
Martor2223
Valahia2322

Rezultatele pozitive obţinute în câmpurile de testare în anul 1 au încurajat continuarea testării soiului și în anul II,  în cadrul aceleiași rețele de testare a ISTIS. În anul II testele au evidențiat o rezistență mai bună la cădere și o capacitate bună de regenerare, poziționând soiul Valahia în categoria soiurilor cu un potențial bun de producție, dar și cu o calitate superioară a fânului.

Rezultatele din anul 2 (2019)

SoiulCapacitatea de regenerare (note)Rezistență la secetă (note)Rezistență la cădere (note)Rezistență la boli (note)
Martor3233
Valahia2122

Sistemul de notare: 1 – foarte bun, 3 – bun, 5 – mediu, 7 – slab, 9 – foarte slab.

Citiți tot

Să înțelegem mai bine fenomenul de dormanță la lucernă

Dormanţa la lucernă este dată de înălţimea plantei la 25 de zile după coasă, la cultura înfiinţată în primăvară.

Pentru a determina gradul de dormanţă se foloseşte un sistem de notare de la 1 la 11. Varietăţile cu dormanţă 1 sunt cele mai dormante iar cele cu dormanţă 11 sunt cele mai puţin dormante.

Soiurile cu dormanţă mare depăşesc cu uşurinţă iernile grele şi supravieţuiesc la temperaturi scăzute dar nu excelează la capitolul producţie de furaj.

Soiurile mai puţin dormante realizează producţii mari de furaj, materializate printr-un număr mai mare de coase, în schimb nu sunt foarte rezistente la îngheţ.

Pentru climatul din România după mai mulţi ani de cercetări s-a ajuns la concluzia că soiurile cu dormanţa cuprinsă între 4 şi 5 sunt cele mai eficiente. Acest interval asigură un echilibru bun între producţia de furaj şi rezistenţa la temperaturi scăzute.

Citiți tot

Sprijin cuplat pentru cultura de lucernă

Pentru toţi cultivatorii de lucernă este important de ştiut că se pot obţine subvenţii cuprinse între 55 si 100 euro pe hectar, în contul sprijinului cuplat. Aceste sume vor creşte etapizat până în anul 2020.

Ce trebuie făcut ca să beneficiem de aceşti bani?

Să facem dovada că producţia obţinută va fi consumată in cadrul fermei prin intermediul animalelor proprii.

Daca ferma nu deţine parte zootehnică, vom încheia contracte cu alte ferme zootehnice sau cu procesatori de lucernă.

Să nu uităm de pachetul de înverzire, unde putem primi alţi 53 de euro per hectar. Acest pachet este valabil pentru toţi cultivatorii cu o suprafaţă mai mare de 15 hectare cultivate, din care 5% trebuie sa fie reprezentată de culturi verzi, în care intră şi lucerna.

Dacă luăm în calcul şi plata unică pe hectar în cuantum de 77 de euro, vom totaliza o sumă de 185 de euro pentru un hectar cultivat cu lucernă.

Citiți tot

Doriţi mai multe informații? Întrebaţi-ne!




    Am citit și sunt de acord cu termenii și condițiile acestui site.

    Vedeți răspunsuri la întrebări despre lucernă