Cele mai bune informații despre lucernă le găsiți aici!

De unde cumpărăm sămânţă de lucernă certificată?

Este eficientă supraînsămânțarea în cultura de lucernă?

Mulți cultivatori de lucernă se confruntă cu problema apariției golurilor în cultură din anul 4-5 de la înființare

Acest lucru este asociat cu epuizarea fiziologică a plantelor. Lucrurile însă devin mai îngrijorătoare când densitatea plantelor în raport cu unitatea de suprafață se reduce încă din primii ani de la înființarea culturii.

În cel de-al doilea caz, prima măsură ce se ia în discuție este de a corecta densitatea plantelor prin supraînsămânțare. Dar oare acest lucru va ajuta la ameliorarea culturii?

Supraînsămânțarea în cultura de lucernă este ineficientă din mai multe motive:

În primul rând, lucerna este o plantă perenă cu o creștere lentă în primele faze de dezvoltare și acest lucru va crea o competiție inegală cu plantele mature și buruienile pentru lumină, apă și nutrienți.

În al doilea rând, dacă nu se identifică cauza ce a determinat acest lucru plantele vor dispărea din nou în zonele supraînsămânțate.

In al treilea rând, plantele mature de lucernă produc autotoxine care reduc dezvoltarea plantelor tinere și suprimă plăntuțele răsărite.

Există totuși și situații în care supraînsămânțarea  suprafețelor cu lucernă are succes:

  • când pe suprafața care se suprînsămânțează, cultura a fost înființată toamna târziu la limita epocii de semănat și o parte din plăntuțe au fost afectate de ger;
  • tot în cazul anului 1 de cultură supraînsămânțarea a dat rezultate, când suprafața a fost inundată și plantele au pierit într-un stadiu incipient de dezvoltare;
  • dacă lucerniera a fost înființată pe un teren cu rezervă mare de dăunători sau boli și gradul de răsărire a fost influențat considerabil de acest lucru.

În cazul cultivării lucernei pentru furaj putem foarte bine să supraînsămânțăm o cultură cu densitate slabă și cu alte plante furajere anuale sau perene (Iarbă de Sudan, Lolium multiflorum, Festuca pratensis, Festuca arundinacea etc); semănate în toamnă sau primăvara devreme, aceste specii vor porni în primavară în vegetație înaintea plantelor de lucernă sau odată cu acestea, iar pe de altă parte se vor adapta mai bine în zonele din parcelă unde solul este mai puțin benefic pentru lucernă.

Citiți tot

Când semănăm lucerna?

Primăvara sau toamna?

La semănatul lucernei trebuie sa ţinem cont în primul rând de îndeplinirea condiţiilor de germinare şi răsărire a seminţelor. Astfel la adâncimea de semănat trebuie să existe suficientă umiditate pentru ca seminţele să poată germina, iar plăntuţele de lucernă să poată creşte. Astfel, putem spune că lucerna este pretenţioasă faţă de condiţiile de umiditate la răsărire.

În al doilea rând, după răsărire este necesar să se îndeplinească din punct de vedere al temperaturilor necesarul de căldură pentru a creşte. Dacă îndeplinim aceste condiţii semănatul se poate face atât toamna cât şi primăvara. Ţinând cont de condiţiile climatice din ţara noastră, în majoritatea anilor la semănatul în toamnă trebuie să asigurăm necesarul de apă prin irigare.

Avantajul semănatului în toamnă este că avem o cultură ce porneşte mai repede în vegetaţie (creştere) în primăvara anului următor şi se asigură astfel o producţie mai mare şi totodată o îmburuienare mai mică.

Semănatul în primăvară are avantajul asigurării necesarului de apă pentru răsărire din precipitaţii în majoritatea anilor, dar un risc mai mare de îmburuienare a culturii necesitând astfel un program de combatere a buruienilor.

Citiți tot

Să înțelegem mai bine fenomenul de dormanță la lucernă

Dormanţa la lucernă este dată de înălţimea plantei la 25 de zile după coasă, la cultura înfiinţată în primăvară.

Pentru a determina gradul de dormanţă se foloseşte un sistem de notare de la 1 la 11. Varietăţile cu dormanţă 1 sunt cele mai dormante iar cele cu dormanţă 11 sunt cele mai puţin dormante.

Soiurile cu dormanţă mare depăşesc cu uşurinţă iernile grele şi supravieţuiesc la temperaturi scăzute dar nu excelează la capitolul producţie de furaj.

Soiurile mai puţin dormante realizează producţii mari de furaj, materializate printr-un număr mai mare de coase, în schimb nu sunt foarte rezistente la îngheţ.

Pentru climatul din România după mai mulţi ani de cercetări s-a ajuns la concluzia că soiurile cu dormanţa cuprinsă între 4 şi 5 sunt cele mai eficiente. Acest interval asigură un echilibru bun între producţia de furaj şi rezistenţa la temperaturi scăzute.

Citiți tot

Doriţi mai multe informații? Întrebaţi-ne!




    Am citit și sunt de acord cu termenii și condițiile acestui site.

    Vedeți răspunsuri la întrebări despre lucernă