A început campania de recoltare la sămânță de lucernă pentru sezonul 2022.
Printre primele parcele recoltate este și parcela din județul Prahova cultivată cu soiul VALAHIA.
Cantitatea de sămânță brută recoltată în cazul acestei parcele a fost de 550 kg. Vorbim despre o parcelă mică de 1 ha, destinată producerii de sămânță din generații superioare, ce va fi utilizată pentru înființarea de suprafețe noi tot cu scopul producerii de sămânță.
Soiul Valahia este un soi nou românesc înregistrat in anul 2021. Acesta se caracterizează printr-un potențial ridicat de producție, dar și cu o calitate superioară a furajului conferit de conținutul mare de proteină și gradul ridicat de digestibilitate. Adaptabilitatea la condițiile de cultură din România îl face să fie o alternativă in special pentru fermele cu profil zootehnic din țara noastră dar și pentru cele ce au ca obiectiv principal producția vegetală.
Ce este sămânţa de lucernă certificată?
De unde cumpărăm sămânţă de lucernă certificată?
Rezultate notabile obținute la soiurile românești de lucernă Valahia (4AG08), Sandra și Dobrogea în privința calității furajului
Un studiu realizat de IBNA Balotești a evidențiat calitatea furajului produs la soiurile românești de lucernă.
Studiul s-a realizat în perioada 2018-2020 în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești și a avut ca scop analiza calității furajului a mai multor soiuri de lucernă, românești și străine.
Aceste soiuri au fost cultivate în ferma IBNA Balotești, în parcele distincte de câte 1 ha. Din aceste parcele au fost prelevate probe de furaj pentru determinarea calității furajului.
Vezi continuarea aricolului aici:
Am dat startul campaniei de recoltare la sămânță de lucernă 2020
A început campania de recoltare la sămânță de lucernă pentru sezonul 2020. Printre primele parcele recoltate a fost o parcelă cu soiul în curs de înregistrare 4AG08. Producția de sămânță estimată este de aproximativ 500 kg/ha în condițiile unui an foarte dificil pentru producerea de sămânță. Cultura a fost înființată în anul 2018, iar recoltarea semințelor s-a făcut la coasa 1.
Lot demonstrativ de lucernă pentru producere sămânță
Soiul 4AG07 (Dobrogea)
Vă prezentăm un câmp martor cu soiul de lucernă 4AG07, un soi nou, românesc cu potenţial ridicat de producţie. Acest lot demonstrativ are ca scop testarea capacităţii de producţie, precum şi perfecţionarea tehnologiei producerii de sămânţă.
Cultura a fost înfiinţată în toamnă şi s-au folosit 2 scheme de semănat, cu distanţa între rânduri de 35 cm şi 70 cm.
Elementele esenţiale pentru producerea de sămânţă sunt:
- Distanţa între rânduri trebuie să permită efectuarea de praşile mecanice astfel încât să putem combate buruienile
- Sunt necesare 3 tratamente: primul la îmbobocire, al doilea la înflorire şi al treilea la formarea păstăii.
- Polenizarea este importantă deoarece planta nu se poate autopoleniza. În acest sens este indicat ca parcelele pentru producerea de sămânţă să fie amplasate lângă liziere, păduri, pajişti sau alte zone care adăpostesc polenizatori naturali.
Momentul recoltării este când 70-75 % din păstăi s-au brunificat. Cu 3-4 zile înainte de recoltare se recomandă utilizarea unui desicant.
La recoltare se vor folosi combine ce permit reglaje specifice recoltării seminţelor mici pentru reducerea pierderilor.
Avantajele soiurilor românești de lucernă: Dobrogea, Valahia, Mădălina, Sandra, Mihaela și Roxana
„Lucerna este o plantă foarte veche pe pământ. A fost adusă la noi, din alte ţări, departe de aci, spre răsărit, unde ea creşte sălbatecă, aşa cum cresc la noi muştarul şi ovăzul sălbatec. Lucernei îi prieşte bine în ţara noastră ca şi în toate ţările din spre Miazăzi. Cu toate că la noi iernile sunt cam friguroase, ea, dacă are destulă căldura vara -cum la noi în totdeauna are- merge de minune. Deci unul din bunurile acestei plante, este că îi prieşte mai pretutindeni în ţara noastră.”
A.Carabella-Giurgiu – „Tot ce se poate spune despre lucernă”, 1910
Cu o tradiţie de peste un secol şi jumătate, cultura lucernei ocupă un loc fruntaş în ţara noastră. Alegerea soiului de lucernă reprezintă un detaliu extrem de important în ecuaţia culturii de lucernă. Soiurile de lucernă româneşti au demonstrat de-a lungul timpului un potenţial productiv superior datorită adaptării lor la condiţiile climatice din România. Rezistenţa mare la secetă şi la ger dar şi cantitatea mare de furaj recoltată sunt doar câteva însuşiri care recomandă soiurile autohtone.
Soiurile de lucernă descrise mai jos reprezintă pariul nostru pentru o cultură de succes.
MĂDĂLINA
- Este un soi de lucernă obţinut de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea,omologat în România şi Rusia.
- Are o plasticitate ecologică foarte mare fiind adaptat la diferite condiţii de cultură.
- Se cultivă în zone cu terenuri arabile însorite, cu soluri profunde, permeabile şi bine aerate din Câmpia Română, Lunca şi Delta Dunării, Câmpia Transilvaniei, Câmpia de Vest inclusiv Câmpia Banatului dar şi zone mai înalte.
- Furajul se utilizează ca masă verde, fân dar şi siloz.
- Potenţialul de producţie este ridicat ( 12 – 21 t/ha S.U. şi 60 – 110 t/ha masă verde).
- Producţia maximă se obţine în condiţii de irigare.
SANDRA
- Este un soi semiprecoce cu rezistenţă la secetă.
- Este un soi cultivat cu succes atât în zona de câmpie cât şi în zona de podiş a ţării noastre.
- Are o durată de exploatare îndelungată, de 4 – 5 ani.
- Planta dezvoltă un raport favorabil frunze/tulpini. Valoarea nutritivă a furajului este mare, la fel ca şi potenţialul productiv (12 – 15 tone /hectar în tehnologia clasică şi 16 – 19 tone/hectar în tehnologia intensivă).
- Furajul este utilizat su formă de fân, masă verde sau siloz.
În condiţii favorabile se poate obţine o cantitate de sămânţă de 500 – 780 kg la hectar.
MIHAELA
- Soiul de lucernă Mihaela se caracterizeaza prin calitate, producție și adaptabilitate mare.
- Se cultivă pe un areal extins în majoritatea zonelor de câmpie din Romania datorită rezistenței mari la secetă și ridicate din vară.
- Fânul are însuşiri deosebite:
- 19,85% proteină
- 1450 kcal / kg S.U.
- 71% digestibilitate
- Mihaela este un soi cu o toleranţă bună la veştejirea fuzariană (Fusarium oxysporum).
- Inflorescenţa este de formă oval globulară, florile sunt de culoare albastru – violet.
- Are perenitate bună şi este recomandat pentru cultura în amestec cu graminee perene.
- Sămânţa are masa a 1000 de boabe cuprinsă între 2 şi 2,2 grame.
ROXANA
- Este un soi de lucernă românesc ce se cultivă cu preponderenţă în zona de câmpie, dar cu rezultate bune şi în zona colinară.
- Are rezistenţă mare la temperaturi scăzute fără strat de zăpadă. Soiul prezintă un foliaj bogat şi conţinut ridicat în proteină.
- Cantitatea de fân este estimată între 14-20 tone la hectar.
- Furajul are următoarele însuşiri:
- Proteină brută: 19,68% din S.U.
- Coeficient de digestibilitate : 72%
- Unităţi nutritive 0,95 U.N. / kg S.U.
- Sămânţa obţinută la hectar este cuprinsă între 400 – 800 kilograme în condiţii optime.
- Are o bună capacitate de regenerare după coasă.
DOBROGEA
- Potenţial ridicat de producţie;
- Rezistenţă la secetă;
- Regenerare rapidă.
Acest soi nou creat este rodul colaborării dintre Patru Agro şi Catedra de Plante Furajere de la USAMV Bucureşti. Soiul se află în testare în anul 3 la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) din România. Testările au urmărit productivitatea soiului dar şi alte însuşiri extrem de importante precum capacitatea de regenerare, rezistenţa la secetă, rezistenţa la cădere şi rezistenţa la boli. Rezultatele pozitive obţinute in câmpurile de testare certifică calităţile superioare ale soiului.
Însuşiri biologice de bază ale soiului Dobrogea obţinute în reţeaua ISTIS în anul 1 (2016)
| Soiul | Vigoarea de creștere (note) | Rezistență la secetă (note) | Rezistență la cădere (note) | Rezistență la boli (note) |
| Martor | 2 | 3 | 3 | 3 |
| Dobrogea | 2 | 1 | 1 | 3 |
Soiul Dobrogea se face remarcat printr-o rezistenţă mare la secetă şi la cădere. Rezistenţa maximă la secetă în anul 1 diminuează riscurile fermierilor la înfiinţarea unei culturi de lucernă în anii secetoşi, când lipsa apei poate fi un factor determinant pentru reuşita acesteia. Însuşirile biologice în anul al doilea al soiului Dobrogea îl face remarcat şi din punct de vedere al capacităţii de regenerare, dar şi al celorlalte insuşiri biologice, aspecte care în final se reflectă în sporurile superioare de producţie.
Rezultatele din anul 2 (2017)
| Soiul | Capacitatea de regenerare (note) | Rezistență la secetă (note) | Rezistență la cădere (note) | Rezistență la boli (note) |
| Martor | 3 | 3 | 3 | 3 |
| Dobrogea | 1 | 2 | 2 | 2 |
Rezultatele din anul 3 (2018)
| Soiul | Capacitatea de regenerare (note) | Rezistență la secetă (note) | Rezistență la cădere (note) | Rezistență la boli (note) |
| Martor | 2 | 4 | 3 | 3 |
| Dobrogea | 1 | 2 | 2 | 2 |
Sistemul de notare: 1 – foarte bun, 3 – bun, 5 – mediu, 7 – slab, 9 – foarte slab.
VALAHIA
- Varietate adaptată condițiilor de creștere locale;
- Furaj de calitate;
- Procent ridicat de proteină;
- Digestibilitate mare.
Soi nou de lucernă creat în colaborare cu Departamentul Știinţele Plantelor din cadrul Facultății de Agricultură de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti şi cu suportul tehnic al firmei Patru Agro. Soiul s-a aflat în testare la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) din România.
Însuşiri biologice de bază ale soiului Valahia obţinute în reţeaua ISTIS în anul 1 (2018)
| Soiul | Capacitatea de regenerare (note) | Rezistență la secetă (note) | Rezistență la cădere (note) | Rezistență la boli (note) |
| Martor | 2 | 2 | 2 | 3 |
| Valahia | 2 | 3 | 2 | 2 |
Rezultatele pozitive obţinute în câmpurile de testare în anul 1 au încurajat continuarea testării soiului și în anul II, în cadrul aceleiași rețele de testare a ISTIS. În anul II testele au evidențiat o rezistență mai bună la cădere și o capacitate bună de regenerare, poziționând soiul Valahia în categoria soiurilor cu un potențial bun de producție, dar și cu o calitate superioară a fânului.
Rezultatele din anul 2 (2019)
| Soiul | Capacitatea de regenerare (note) | Rezistență la secetă (note) | Rezistență la cădere (note) | Rezistență la boli (note) |
| Martor | 3 | 2 | 3 | 3 |
| Valahia | 2 | 1 | 2 | 2 |
Sistemul de notare: 1 – foarte bun, 3 – bun, 5 – mediu, 7 – slab, 9 – foarte slab.
Sprijin cuplat pentru producere sămânță de lucernă
Se acordă fermierilor activi care îndeplinesc prevederile art.43 din O.M.A.D.R. nr.619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:
În cazul loturilor semincere de lucernă, fermierul prezintă factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 200 kg sămânţă de lucernă certificată/hectar către cultivatori de lucernă ale căror exploatații sunt situate pe teritoriul național, sau factura pentru servicii multiplicare sămânță de lucernă emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 200 kg sămânţă certificată/hectar.
În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, fermierul prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului şi utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază și certificată, în conformitate cu Legea nr.266/2002 cu Ordinul MADR nr.155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere şi cu Ordinul MADR nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
În cazul utilizării seminţelor certificate din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.
Factura de achiziţie a seminţelor este însoțită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea “sămânţă admisă pentru însămânţare”.
Pentru anul 2017 producatorii de samânţă care au întrunit condiţiile mai sus menţionate au încasat 320 euro pe hectar, sumă la care se adaugă şi cota de înverzire în cuantum de 50 euro pe hectar. Cota de subvenţie pentru anul 2018 aferentă loturilor semincere de lucernă va fi stabilita de Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) până la data de 1 Aprilie 2018.
Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.
Fertilizarea lucernei
Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive
Azotul este asigurat în cea mai mare parte pe cale simbiotică şi din rezervele solului, dar pentru realizarea de producţii mari şi constante, mai ales în regiunile secetoase, se recomandă aplicarea unor doze mici de azot (30-35 kg/ha s.a.), la desprimăvărare. Pe solurile cu conţinut redus de humus (< 2%) şi azot total, dozele de azot pot fi mai mari (40-60 kg/ha s.a.), aplicate primăvara devreme sau fracţionat, după primele coase.
Fertilizarea lucernei cu îngrăşăminte azotate nu s-a dovedit eficientă economic când aceasta a fost cultivată în cultură pură, dar când s-a cultivat în amestecuri cu graminee perene, mai ales pe soluri al căror conţinut în humus a fost mai mic de 2,2-2,5%, o doză moderată de îngrăşământ azotat s-a dovedit eficientă economic.
Fosforul şi potasiul se aplică în funcţie de conţinutul solului în aceste elemente. Pentru lucernă, conţinutul optim al solului în fosfor este de 8-10 mg/100 g sol, iar în potasiu, de 18-22 mg/100 g sol (I. Moga, 1973; C. Bărbulescu şi colab., 1991; I. Moga şi colab., 1996).
Fosforul are un rol important în asimilarea azotului, sinteza proteinelor şi a hidraţilor de carbon. Aprovizionarea normală a solului cu fosfor la înfiinţarea lucernierei determină o bună dezvoltare a sistemului radicular.
Efectul lipsei fosforului din această perioadă nu poate fi compensat în anii următori. Îngrăşămintele cu fosfor, în doze de 30-120 kg/ha s.a. (doze mai mari în condiţii de irigare şi pe soluri acide amendamente), se aplică odată cu lucrările solului şi apoi la 2-3 ani.
Potasiul are rol important în sporirea rezistenţei plantelor la secetă, prin diminuarea transpiraţiei. În general, solurile ţării noastre sunt bine aprovizionate în potasiu, cu excepţia celor acide. Îngrăşămintele cu potasiu se aplică în acelaşi mod ca şi cele cu fosfor.
Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucernă pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele acide şi pe terenurile irigate. În situaţia lucernei, gunoiul de grajd este folosit în optim când acesta se administrează culturilor furajere anuale, lucerna urmând în rotaţie în anul III după administrare. Gunoiul de grajd se poate aplica plantei premergătoare sau direct culturii de lucernă, sub arătura de bază. În timpul folosirii culturii, gunoiul bine fermentat se aplică la suprafaţa solului, pe parcursul sezonului rece. Când se foloseşte gunoiul de grajd se renunţă la îngrăşămintele cu azot şi potasiu, iar cele cu fosfor se reduc cu până la 50-60%. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat şi 60-80 t/ha în regim irigat.
Un rol important în nutriţia plantelor de lucernă îl au şi microelementele, în special molibdenul, borul, sulful şi cobaltul, care stimulează procesul de fixare a azotului pe cale simbiotică, fierul, manganul şi zincul, cu rol de catalizator în procesul de fotosinteză.
Cea mai economică şi completă sursă de aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de grajd
Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomandă pe solurile acide, cu pH (H2O) < 6,2 şi gradul de saturaţie în baze (V%) < 80%.
Amendamentele se încorporează sub arătura de bază, odată cu gunoiul de grajd şi îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu, după ce în prealabil au fost bine mărunţite, împrăştiate uniform şi omogenizate cu stratul superficial al solului, prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri.
Când semănăm lucerna?
Primăvara sau toamna?
La semănatul lucernei trebuie sa ţinem cont în primul rând de îndeplinirea condiţiilor de germinare şi răsărire a seminţelor. Astfel la adâncimea de semănat trebuie să existe suficientă umiditate pentru ca seminţele să poată germina, iar plăntuţele de lucernă să poată creşte. Astfel, putem spune că lucerna este pretenţioasă faţă de condiţiile de umiditate la răsărire.
În al doilea rând, după răsărire este necesar să se îndeplinească din punct de vedere al temperaturilor necesarul de căldură pentru a creşte. Dacă îndeplinim aceste condiţii semănatul se poate face atât toamna cât şi primăvara. Ţinând cont de condiţiile climatice din ţara noastră, în majoritatea anilor la semănatul în toamnă trebuie să asigurăm necesarul de apă prin irigare.
Avantajul semănatului în toamnă este că avem o cultură ce porneşte mai repede în vegetaţie (creştere) în primăvara anului următor şi se asigură astfel o producţie mai mare şi totodată o îmburuienare mai mică.
Semănatul în primăvară are avantajul asigurării necesarului de apă pentru răsărire din precipitaţii în majoritatea anilor, dar un risc mai mare de îmburuienare a culturii necesitând astfel un program de combatere a buruienilor.
Să înțelegem mai bine fenomenul de dormanță la lucernă
Dormanţa la lucernă este dată de înălţimea plantei la 25 de zile după coasă, la cultura înfiinţată în primăvară.
Pentru a determina gradul de dormanţă se foloseşte un sistem de notare de la 1 la 11. Varietăţile cu dormanţă 1 sunt cele mai dormante iar cele cu dormanţă 11 sunt cele mai puţin dormante.
Soiurile cu dormanţă mare depăşesc cu uşurinţă iernile grele şi supravieţuiesc la temperaturi scăzute dar nu excelează la capitolul producţie de furaj.
Soiurile mai puţin dormante realizează producţii mari de furaj, materializate printr-un număr mai mare de coase, în schimb nu sunt foarte rezistente la îngheţ.
Pentru climatul din România după mai mulţi ani de cercetări s-a ajuns la concluzia că soiurile cu dormanţa cuprinsă între 4 şi 5 sunt cele mai eficiente. Acest interval asigură un echilibru bun între producţia de furaj şi rezistenţa la temperaturi scăzute.
Sprijin cuplat pentru cultura de lucernă
Pentru toţi cultivatorii de lucernă este important de ştiut că se pot obţine subvenţii cuprinse între 55 si 100 euro pe hectar, în contul sprijinului cuplat. Aceste sume vor creşte etapizat până în anul 2020.
Ce trebuie făcut ca să beneficiem de aceşti bani?
Să facem dovada că producţia obţinută va fi consumată in cadrul fermei prin intermediul animalelor proprii.
Daca ferma nu deţine parte zootehnică, vom încheia contracte cu alte ferme zootehnice sau cu procesatori de lucernă.
Să nu uităm de pachetul de înverzire, unde putem primi alţi 53 de euro per hectar. Acest pachet este valabil pentru toţi cultivatorii cu o suprafaţă mai mare de 15 hectare cultivate, din care 5% trebuie sa fie reprezentată de culturi verzi, în care intră şi lucerna.
Dacă luăm în calcul şi plata unică pe hectar în cuantum de 77 de euro, vom totaliza o sumă de 185 de euro pentru un hectar cultivat cu lucernă.