Cele mai bune informații despre lucernă le găsiți aici!

De unde cumpărăm sămânţă de lucernă certificată?

Prima pagină » Articole despre lucernă » semințe lucernă

Am dat startul campaniei de recoltare la sămânță de lucernă 2020

A început campania de recoltare la sămânță de lucernă pentru sezonul 2020. Printre primele parcele recoltate a fost o parcelă cu soiul în curs de înregistrare 4AG08. Producția de sămânță estimată este de aproximativ 500 kg/ha în condițiile unui an foarte dificil pentru producerea de sămânță. Cultura a fost înființată în anul 2018, iar recoltarea semințelor s-a făcut la coasa 1.

Greșeli ce trebuie evitate când înființăm o cultură de lucernă

Lucerna este planta care dă cea mai mare cantitate de proteină brută pe unitatea de suprafață (1980kg/ha) și 18-20% proteină brută în substanță uscată, cu 50% mai mult decât la soia și 60% mai mult decât la porumbul boabe. Acestea sunt doar câteva dintre atuurile care fac din cultura de lucernă una din cele mai profitabile culturi agricole.

Datorită acestui lucru multă lume se gândește să cultive lucernă, o parte din ei fiind la prima experiență de acest gen. Pe cât este de profitabilă, sunt câteva greșeli ce ar trebui evitate pentru că această cultură să nu aducă pierderi importante celor ce decid să o îmbrățișeze.

Greșeala numărul 1 ce trebuie evitată este alegerea zonelor de cultură pentru lucernă. Sunt de evitat zonele cu altitudini înalte, stâncoase, solurile cu un grad ridicat de eroziune.

Greșeala numărul 2 este alegerea terenurilor cu soluri slab fertile și cu pH-ul acid. Înainte de a înființa cultura se recomandă efectuarea unei analize de sol pentru a determina calitatea acestuia.

Greșeala numărul 3 este pregătirea patului germinativ și tehnica de semănat. Marunțirea bună a solului, tasarea înainte de semănat, precum și reglarea atentă a adâncimii de semănat (1 – 1,5 cm) sunt detalii hotărâtoare în reușita cultivatorilor de lucernă.

Greșeala numărul 4 este nesupravegherea culturii după răsărire. Dacă nu aplicați tratemente cu insecticide, fungicide și ierbicide la momentul potrivit veți fi surprins să vedeți că plantele de lucernă vor dispărea de pe câmpurile dumneavoastră.

Greșeala numărul 5 o fac de obicei fermierii foarte experimentați în alte culturi agricole, mai puțin lucernă, care tratează lucrurile superficial și nu se informează suficient despre regulile de bază pentru înființarea acestei culturi. În cazul acestora avem rugămintea:

„Dragi colaboratori, consultați oamenii specializați în această cultură, iar noi suntem la dispoziția dumneavoastră.”

Când semănăm lucerna?

Primăvara sau toamna?

La semănatul lucernei trebuie sa ţinem cont în primul rând de îndeplinirea condiţiilor de germinare şi răsărire a seminţelor. Astfel la adâncimea de semănat trebuie să existe suficientă umiditate pentru ca seminţele să poată germina, iar plăntuţele de lucernă să poată creşte. Astfel, putem spune că lucerna este pretenţioasă faţă de condiţiile de umiditate la răsărire.

În al doilea rând, după răsărire este necesar să se îndeplinească din punct de vedere al temperaturilor necesarul de căldură pentru a creşte. Dacă îndeplinim aceste condiţii semănatul se poate face atât toamna cât şi primăvara. Ţinând cont de condiţiile climatice din ţara noastră, în majoritatea anilor la semănatul în toamnă trebuie să asigurăm necesarul de apă prin irigare.

Avantajul semănatului în toamnă este că avem o cultură ce porneşte mai repede în vegetaţie (creştere) în primăvara anului următor şi se asigură astfel o producţie mai mare şi totodată o îmburuienare mai mică.

Semănatul în primăvară are avantajul asigurării necesarului de apă pentru răsărire din precipitaţii în majoritatea anilor, dar un risc mai mare de îmburuienare a culturii necesitând astfel un program de combatere a buruienilor.

Să înțelegem mai bine fenomenul de dormanță la lucernă

Dormanţa la lucernă este dată de înălţimea plantei la 25 de zile după coasă, la cultura înfiinţată în primăvară.

Pentru a determina gradul de dormanţă se foloseşte un sistem de notare de la 1 la 11. Varietăţile cu dormanţă 1 sunt cele mai dormante iar cele cu dormanţă 11 sunt cele mai puţin dormante.

Soiurile cu dormanţă mare depăşesc cu uşurinţă iernile grele şi supravieţuiesc la temperaturi scăzute dar nu excelează la capitolul producţie de furaj.

Soiurile mai puţin dormante realizează producţii mari de furaj, materializate printr-un număr mai mare de coase, în schimb nu sunt foarte rezistente la îngheţ.

Pentru climatul din România după mai mulţi ani de cercetări s-a ajuns la concluzia că soiurile cu dormanţa cuprinsă între 4 şi 5 sunt cele mai eficiente. Acest interval asigură un echilibru bun între producţia de furaj şi rezistenţa la temperaturi scăzute.

Doriţi mai multe informații? Întrebaţi-ne!




    Am citit și sunt de acord cu termenii și condițiile acestui site.

    Vedeți răspunsuri la întrebări despre lucernă